Relaţii bilaterale

Relaţii culturale

Scurt istoric al relaţiilor culturale

Legăturile culturale între ţările române şi unele state germane au existat încă cu mult înaintea stabilirii relaţiilor politice. La 1714 Dimitrie Cantemir a fost membru al Academiei din Berlin. La cererea acestei academii, domnitorul moldovean a scris atât "Istoria imperiului otoman", cât şi "Descriptio Moldaviae". Pentru cunoaşterea limbii şi literaturii germane, transilvăneanul I. Molnar-Piuariu a întocmit la 1788 un manual germano-român: "Deutsche-Wallachische Sprachlehre", iar I. Budai-Deleanu un dicţionar germano-român.

O dată cu începutul secolului al XIX-lea, influenţa culturii germane şi în special a literaturii se fac tot mai simţite în ţările române, lucru marcat în prima perioadă de apariţia unor traduceri şi adaptări din literatura germană. Dinicu Golescu în cartea "Însemnarea călătoriei" este puternic impresionat de cele văzute în Austria şi Germania, Gheorghe Lazăr cunoaşte filosofia lui Kant, iar Eliade Rădulescu va fi influenţat de sistemul filozofic al lui Hegel, pe care încearcă să îl expună succint în "Echlibrul între antiteze".

Iancu Văcărescu a tradus "Grădinarul orb" de Kotzebue, Hrisoverghi şi Câmpineanu au tradus "Don Carlos" şi "Hoţii" de Schiller, iar Gavril Munteanu a tradus în 1842 cartea "Suferinţele tânărului Werther" a lui Goethe. În baladele lui Dimitrie Bolintineanu se resimte influenţa lui Uhland şi Bürger, iar Alexandru Odobescu îşi elaborează celebrul său "Pseudokineghetikos" în genul lui "Laocoon" de Lessing.

Totodată, mulţi tineri români proveniţi din rândurile boierimii sau ale burgheziei şi-au făcut studiile la universităţile germane. Printre aceştia se numără: Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Petre Carp, Theodor Rosetti, Vasile Pogor ş.a. La îndemnul profesorilor săi, Mihail Kogălniceanu a scris unul dintre primele studii în limba germană despre limba şi literatura românească: "Rumänische oder wallachische Sprache und Literatur". Referindu-se la profesorii săi din Berlin, în cadrul unui discurs rostit la Academie spre sfârşitul vieţii, Kogălniceanu declara următoarele: "Mulţumită contactului meu cu atâţia bărbaţi însemnaţi ai Germaniei am avut fericita ocazie şi putinţa de a-mi îmbogăţi mintea cu ideile reformatoare ce inspirau atunci înaltele inteligenţe ale Germaniei. Dragostea mea pentru patria română şi spiritul liberal care m-a însufleţit în toate actele vieţii mele le datorez Universităţii din Berlin, care mi-a devenit un exemplu prin dragostea ei pentru patria germană."

Aproape toţi promotorii Junimii făcându-şi studiile în Germania, au încercat după întoarcerea în ţară să introducă spiritul critic în literatura românească. După exemplul german, au militat pentru revizuirea valorilor spirituale, pentru introducerea unui simţ al proporţiilor şi o cunoaştere a realităţilor româneşti.

Ghiseu consular online

23.02.2017

Cetățenii români care au reședința sau domiciliul în Germania pot accesa site-ul www.econsulat.ro pentru a solicita orice …

Reacția Ambasadei la informarea publicată în contextul Zilei Naționale a României de postul de televiziune ZDF - update

03.12.2018

În data de 1 decembrie 2018, postul național de televiziune ZDF a publicat următoarea știre despre Ziua Națională a…

Protestbrief der Botschaft von Rumänien auf die von ZDF veröffentlichten Information zum Nationalfeiertag Rumäniens

03.12.2018

Als Reaktion auf die am 1. Dezember 2018 von ZDF veröffentlichten Information zum Nationalfeiertag Rumäniens hat die…

Ziua Națională – Centenarul Statului Român Modern

01.12.2018

La 28 noiembrie a.c., Ambasada României la Berlin a organizat Recepția dedicată Zilei Naționale a României, marcată în…